Am citit articolul de mai jos si m-am enervat foarte tare. Un sentiment puternic de ciuda m-a cuprins si m-a facut sa ma intreb: cum drq sa-ti cresti copiii in romania?????
N-are sens sa comentez in niciun fel articolul, pentru ca...n-are sens....
Finlanda este una dintre tarile cu cel mai inalt standard de viata din lume, sistemul de invatamant din aceasta tara fiind de asemenea unul care genereaza rezultate exceptionale - la testele PISA, teste la care Romania s-a clasat pe penultimul loc in Europa, Finlanda s-a clasat pe locul I in lume in anii 2000, 2003 si 2006, la distanta mare de urmatoarele clasate, topul poate fi vizualizat
aici.
Avand in vedere faptul ca sistemul de invatamant finlandez reprezinta un model demn de urmat si pentru Romania, Fundatia Dinu Patriciu a decis sa finanteze in cadrul programului „Educatia merita!” deplasarea in Finlanda a unui grup de 18 profesori romani de gimnaziu si liceu din mediul rural, vizita avand drept scop atat realizarea unui schimb de experienta cu profesorii din scolile finlandeze, cat si intelegerea mai buna a sistemului educational din aceasta tara.
Unul dintre efectele acestei vizite este si seria de articole pe care o vom incepe astazi, articole prin intermediul carora dorim sa prezentam in detaliu modul de organizare si functionare a sistemului educational finlandez.
Finlanda
Este o tara cu 5,4 milioane de locuitori, bugetul alocat de guvern educatiei fiind echivalent cu 6% din PIB sau aproximativ 10 miliarde de euro, 10% din suma avand drept sursa de finantare bugetul central, iar restul de 90% bugetele locale. Desi procentul din PIB alocat educatiei este relativ similar Romaniei, gradul de dezvoltare economica net superior face ca finantarea per elev sa fie de aproximativ 7.000 de euro/an, suma de 7 ori mai mare in comparatie cu suma alocata de Romania.
Sistemul educational
Sistemul educational finlandez este alcatuit astfel:
1. Anul pregatitor: pentru copiii de 6 ani, optional, consta in activitati desfasurate in centrele de zi
2. Scoala primara: clasele I-VI
3. Gimnaziu: clasele VII-IX
4. Liceu sau scoala vocationala: clasele X-XII
5. Universitate
Educatia obligatorie este de 9 ani si este gratuita.
In Finlanda
nu exista inspectorate scolare, scolile fiind subordonate direct Consiliului Educatiei din regiunea respectiva, organism ce reprezinta veriga de legatura intre Ministerul Educatiei si unitatile de invatamant. Motivatia desfiintarii acestui organism a fost aceea ca profesorii nu au nevoie sa fie controlati - ar fi sub demnitatea lor! Fiecare profesor tinde spre autoperfectionare si are contiinta lucrului bine facut, deci nu este nevoie de un control exterior al calitatii muncii sale. Si, in plus, parintii si mass media sunt mereu cu ochii pe toti actorii implicati in actul educational, inclusiv asupra celor care iau decizii.
Consiliul Educatiei din Turku (localitate vizitata de profesorii romani) este alcatuit din 13 membri, reprezentând 5 partide politice. Acestia au intalniri lunare, in cadrul carora au dezbateri si polemici, insa viziunea generala este una strategica, viziune care intruneste consensul tuturor membrilor.
Anul scolar preuniversitar finlandez este impartit in 2 semestre. Semestrul 1 incepe la mijlocul lunii august si se incheie la sfarsitul lunii decembrie (cu o saptamana de vacanta in luna octombrie). Semestrul 2 incepe in a doua saptamana a lunii ianuarie si se incheie in luna iunie, cu o saptamana de vacanta in luna februarie si una in luna aprilie. Vacanta de vara dureaza 2 luni.
Masa si transportul elevilor
Toti elevii primesc gratuit masa de pranz la cantina scolii. Aceasta face parte din educatia pentru sanatate si obligatoriu se serveste mancare sanatoasa si gatita, pentru a le forma copiilor deprinderi alimentare si obiceiuri de viata sanatoase pe termen lung.
Acest pranz echilibrat este alcatuit din: salata proaspata, legume, paine de secara si unt, plus felul principal cald, care consta in cartofi fierti sau orez sau paste (cu sau fara carne). Se adauga lapte , iaurt, apa sau suc de fructe neindulcit. La sfarsit, fiecare copil isi strange masa, iar prin rotatie ajuta la bucatarie la spalat vasele. Poze din interiorul cantinei pot fi vizualizate
aici.
In ce priveste transportul pana la scoala si inapoi, acesta este gratuit in urmatoarele cazuri: daca elevul locuieste la o distanta mai mare de 5 km de scoala (sau 3 km pentru elevii din clasele I si a II-a) sau daca are o stare de sanatate precara, dovedita cu certificat medical.
Copiii incep scoala la 7 ani
Copiii intra in clasa intai in anul in care implinesc 7 ani si sunt inscrisi la scoala cea mai apropiata de domiciliu. Daca un copil nu este inscris la scoala sau nu studiaza (cazuri extrem de rare), reprezentantii legali ai copilului pot fi amendati.
In clasele I-VI elevii au toti acelasi curriculum, insa la gimnaziu apar mai multe materii optionale, care sunt alese impreuna cu parintii si consilierul scolar.
Materiile comune sunt : cele 2 limbi oficiale (finlandeza si suedeza), o limba straina, studii de mediu, educatia pentru sanatate, religie sau etica, istorie, studii sociale, matematica, fizica, chimie, biologie, geografie, educatie fizica, muzica, arta si lucru manual, economie domestica. Notele sunt de la 4 la 10, nota minima de trecere fiind nota 5.
Evaluarea elevilor
In Finlanda se pune mare accent pe autoevaluare, elevii fiind pusi in situatia de a isi da ei insusi calificative. In primele clase nu se dau note, ci se fac doar evaluari verbale, ramanand la decizia locala anul de studiu de la care este introdus si sistemul de notare. La sfirsitul fiecarui an de studiu, elevii primesc un certificat de absolvire. Daca elevul nu a reusit sa acumuleze suficiente cunostinte, acesta sustine o noua examinare la sfarsitul verii, iar daca nu reuseste sa treaca nici acest examen poate repeta anul, insa aceste cazuri sunt foarte rare, iar decizia de a repeta anul este luata de catre profesori impreuna cu directorul scolii numai dupa ce are loc un interviu cu elevul si parintii acestuia.
Un accent deosebit se pune pe ritmul propriu de invatare al fiecarui elev in parte, iar competitia intre copii nu este stimulata in niciun fel! In scoala sunt angajati mai multi profesori de sprijin, care lucreaza cu copiii cu dificultati de invatare, fie in cabinetul propriu, fie la clasa, in timpul in care materia respectiva este predata. Elevii sunt incurajati permanent sa gandeasca liber, sa dezbata subiecte, sa puna intrebari, sa lucreze in echipa, sa inteleaga ceea ce invata si pentru ce invata.
Elevii finlandezi petrec in scoala aproximativ 6000 de ore pe an, mult mai putin in comparatie cu cele 9.000 de ore petrecute de francezi, iar temele pentru acasa sunt foarte putine. De ce? Ni s-a spus ca, predand mai putin, elevii pot sa-si consolideze mai bine informatia , iar timpul liber pentru joaca (extra play) este de fapt unul dintre factorii care stau la baza succesului scolar!
Materiile optionale
Trebuie subliniat faptul ca materiile optionale sunt intr-adevar optionale si se stabilesc in functie de nevoile elevilor, scoala fiind obligata sa gaseasca solutii pentru a le satisface. Elevii nu sunt constransi in niciun fel sa studieze o anumita materie doar pentru a i se asigura catedra unui profesor.
Spre exemplu, intr-una dintre scolile vizitate de profesorii romani, 2 dintre elevi isi exprimasera dorinta de a studia optional limba germana, si cum scoala respectiva nu avea un profesor specializat, s-a gasit solutia de a organiza cursuri online pentru cei 2 copii, cu un profesor din alta scoala.
As vrea sa mai ramanem putin in zona materiilor optionale, pentru a discuta despre o disciplina care la noi se numeste educatie tehnologica si care ne-a impresionat teribil prin modul cum este predata in Finlanda. Aceasta materie se numeste la ei economie domestica si este obligatorie in clasa a VII-a, apoi devine disciplina optionala in clasele a VIII-a si a IX-a.
In afara de laboratorul excelent dotat (poze
aici), ceea ce ni se pare cel mai important este modul in care au inteles finlandezii sa predea aceasta disciplina esentiala pentru evolutia oricarui copil: elevii invata in timpul acestor ore cum sa gateasca (si este evident ca in acest fel conceptii precum ”locul femeii este la cratita” nu au cum sa ia nastere!), iar la sfarsit mananca cu totii ceea ce au pregatit (scoala are contract cu o ferma care le livreaza saptamanal produsele necesare). Tot in cadrul acestei materii, elevii invata cum sa spele rufele, cum sa-si gestioneze banii, cum sa-si decoreze locuinta (la sfarsitul anului au ca tema un proiect cu titlul ”cum as vrea sa arate casa mea”) si, totodata, foarte important, discuta despre ce inseamna familia, despre relatiile de iubire dintre membrii ei etc.
La fel de importante sunt si muzica (poze
aici), pictura/sculptura/grafica (poze
aici), lucrul manual (poze
aici) si educatia fizica (foto
aici). Elevii isi desfasoara respectivele cursuri in sali dotate corespunzator si sub indrumarea unor profesori specializati, care ii ajuta sa isi dezvolte creativitatea si sa creasca armonios.
Dupa absolvirea celor 9 clase obligatorii, elevii isi continua studiile urmand in medie inca 3 ani, la liceu sau la scoala profesionala, la absolvirea carora primesc un certificat de absolvire a liceului, a scolii profesionale sau a ambelor forme de invatamant. In ultimii ani se constata o tendinta tot mai puternica a elevilor de a se indrepta spre cursurile scolii profesionale, peste 60% dintre ei facand aceasta optiune.
Resurse:
https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/366/Sa_invatam_de_la_cei_mai_buni_-_cum_este_organizat_si_cum_functioneaza_sistemul_educational_finlandez_
http://picasaweb.google.com/117525271546127893641
![]()
